Context:
Transformarea și dezvoltarea proceselor complexe multidisciplinare ce au loc în mediul urban, determină actorii principali implicați să caute soluții și noi oportunități, care să răspundă acestor preocupări. Răspunsurile întârziate din cauza factorilor politico-economici, care au un rezultat mult prea general la probleme specifice, nu sunt îndeajuns pentru a rezolva anumite disfuncționalitati complexe. De cele mai multe ori, în practica administrațiilor publice locale și centrale, deciziile de răspuns la anumite probleme sunt prioritizate în funcție de factorii politici, de căutarea rezultatului și efectului imediat, precum și de lipsa unei viziuni coerente de dezvoltare pe termen lung. Cu toate că majoritatea așezărilor rurale sau urbane dețin planuri de dezvoltare sub forma PUG–urilor, care prin natura lor stabilesc relații coerente din punct de vedere urbanistic, arhitectural, social, economic sau cultural, în realitate, practica zilnică ne demostrează rezultate contradictorii: mari disfuncționalități și nereguli în luarea deciziilor. Acest lucru este cauzat de interesul minor al instituțiilor cu rol de decizie în transformarea și dezvoltarea interdisciplinară sau de decizii cu interese diverse, altele decât cele stabilite prin planurile de dezoltare. Pe de altă parte, pentru a nu generaliza această lipsă de interes a autorităților, în România există suficiente exemple de bună administrare, unde prin implicarea continuă și urmărirea unor strategii de lungă durată a autorităților, nivelul de viață a crescut foarte mult în ultimii 10 -15 ani. În procesul de transformare și dezvoltare fizică a mediului construit, modelarea spațiului rezultat de modificarea aspectului arhitectural general este inevitabilă. Indiferent că discutăm despre terenuri virane de la limita intravilanului sau de inserții în zonele centrale protejate, totul se modelează și se transformă în raport cu necesitățile actorilor implicați direct și uneori indirect. Indiferent că transformările spațiilor rezultate de creația de arhitectură sunt datorate de investiții publice sau private, preocupările de bază ar trebui să se rezume la modul prin care aceste dezvoltări au rezolvat anumite cerințe sau probleme și cum vor răspunde intervențiile respective în timp, din punct de vedere social, cultural, economic. Acest aspect, al preocupării și al adaptării spațiilor la nevoile sociale, pare să aibă o importanță din ce în ce mai mare, într-o societate în care oportunitățile și apariția continuă de noi nevoi au loc frecvent și într-o măsura destul de mare. Preocuparea aceasta devine una imediată în contextul actual, când lipsa tot mai mare a spațiilor urbane libere obligă actorii implicați să se readapteze și să privească înapoi la mediul urban construit, la clădirile existente, la situri care nu mai corespund cerințelor actuale, și care prin posibile intervenții, reconversii sau transformări ar readuce la viață o întreagă zonă și ar fluidiza și favoriza coeziunea socială și viața publică.
Text:
Locația se află în zona centrală a orașului Buzău, în zona în care se află majoritatea instituțiilor publice de interes județean. Zona se află în UTR-2, subzona IS – construcții administrative, construcții comerciale, și alte categorii de instituții publice sau servicii, clădiri cu destinație financiar-bancară, asistență socială. Regimul de înălțime a clădirilor existente în zonă variază, și se încadrează între Parter și P+9E, în mare parte fără valoare arhitecturală deosebită. Clădirea studiată a avut destinație de atelier reparații auto, garaj auto, reprezentând funcțiuni conexe/secundare celei de bază a UAT Buzău – Administrație Județeană. Tema de proiectare a reprezentat valorificarea potențialului clădirii existente prin reconversia funcțională a acesteia, din hală industrială în clădire administrativă, de birouri, având ca și scop extiderea activităților și reorganizarea internă a UAT Buzău. În rezultat au urmat o serie de intervenții caracterizate de lucrări de recompartimentăre interioară, eficientizare energetică, modificare fațade, majorarea suprafeței utile interioare prin supraetajare interioară cu un nivel în cadrul înălțimii existente, crearea unor noi spații cu noi destinații, refacere finisaje interioare și revitalizarea incintei și spațiului adiacent clădirii.
